• 1945 – în structura Ministerului Agriculturii din RSS Moldovenească a fost creată Direcția pentru organizarea teritoriului, care a pus bazele instituționale ale lucrărilor de organizare a teritoriului, evidență funciară și cercetări de profil.
• 1961 – a fost creat Institutul Moldovenesc de Stat de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului „Moldghiprozem”.
• 1968 – a fost creat institutul cunoscut inițial sub denumirea „Moldvinsadproiect”, redenumit ulterior „Kolhozvinsadproiect”.
• 1990 – Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului a devenit succesorul de drept al institutelor „Kolhozvinsadproiect” și „Moldghiprozem”.
• 1997 – conform HG nr. 166/1997, Î.S. „IPOT” a fost transmis din subordinea Ministerului Agriculturii și Produselor Alimentare în structura autorității de profil în domeniul reglementării regimului proprietății funciare – Agenției Naționale de Geodezie, Cartografie și Cadastru.
• 2005 – conform HG nr. 357/2005, reorganizarea Agenției Naționale de Geodezie, Cartografie și Cadastru a determinat includerea Î.S. „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului” în noua structură instituțională a Agenției de Stat Relații Funciare și Cadastru.
• 2018 – conform HG nr. 806/2018, Î.S. „IPOT” a fost transmis în subordinea fondatorului, Agenția Proprietății Publice.

Organizarea și amenajarea teritoriului au constituit întotdeauna un element de bază al dezvoltării sociale și economice a localităților urbane și rurale ale țării, în toate etapele evoluției sale. Astăzi, teritoriul Republicii Moldova reprezintă spațiul necesar procesului de dezvoltare durabilă și o parte importantă a avuției naționale, de care beneficiază toți cetățenii țării.

Scopul de bază al organizării și amenajării teritoriului îl constituie armonizarea, la nivelul întregului teritoriu, a politicilor economice, sociale, ecologice și culturale, stabilite la nivel național și local, pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale țării, urmărindu-se creșterea coeziunii și eficienței relațiilor economice și sociale dintre acestea.

În 1945, în componența Ministerului Agriculturii din RSS Moldovenească a fost creată Direcția pentru organizarea teritoriului, având următoarele domenii de activitate:

• evidența funciară de stat și înregistrarea proprietăților funciare;
• distribuirea și organizarea intergospodărească a terenurilor, cu eliberarea actelor privind drepturile de folosință asupra acestora;
• organizarea intragospodărească a teritoriilor;
• cercetări pedologice, geobotanice etc.

Sarcina organizării teritoriului consta în restabilirea rapidă a proprietății funciare a colhozurilor și sovhozurilor, împroprietărirea cu pământ a gospodăriilor țărănești care nu dispuneau sau dispuneau de puțin pământ, precum și restabilirea evidenței funciare.

În scurt timp, în republică s-au format proprietăți funciare colhoznice masive, s-au conturat mai clar asolamentele cu fâșiile forestiere plantate, a început plantarea livezilor și a viței-de-vie în corespundere cu proiectele organizării intragospodărești a teritoriilor, fiind determinate și locurile pentru centrele zootehnice și alte obiective agricole.

Dezvoltarea ulterioară și intensificarea producerii agricole necesitau o studiere mai detaliată a calității terenurilor. De aceea, după finalizarea organizării teritoriilor în toate colhozurile și sovhozurile, specialiștii Direcției pentru organizarea teritoriului au început cercetarea terenurilor întreprinderilor agricole și elaborarea planurilor privind folosirea lor, pe baza materialelor obținute din ridicările aeriene topografice prin fotografiere.

Din 1954, în republică au început lucrările de prospectare și proiectare în scopul valorificării pantelor slab productive pentru plantarea livezilor, viței-de-vie și altor culturi multianuale.

Pentru îndeplinirea lucrărilor de organizare a teritoriului, a cercetărilor pedologice și a altor tipuri de lucrări, Direcția pentru organizarea teritoriului era completată cu specialiști calificați în domeniile reglementării regimului proprietății funciare, pedologiei, agronomiei și altor domenii conexe. Aceștia formau grupe de producere și echipe pentru îndeplinirea operativă a sarcinilor de producție. Totodată, insuficiența de cadre nu permitea realizarea la nivelul necesar a lucrărilor de reglementare de stat a regimului proprietății funciare.

Pentru soluționarea acestor probleme erau invitați specialiști din republicile unionale, precum și absolvenți ai Institutului de Ingineri pentru Organizarea Teritoriului din Moscova, ai Institutului Agricol din Lvov, ai Academiei Agricole din Belarus și ai altor instituții de profil.

Intensificarea agriculturii în RSS Moldovenească a pus noi sarcini privind reglementarea regimului proprietății funciare, referitoare la lucrările de prospectare, proiectare și organizare a teritoriilor. Îndeplinirea acestor sarcini a revenit Institutului Republican pentru Organizarea Teritoriului, creat în martie 1961 și redenumit în 1983 în Institutul Moldovenesc de Stat de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului („Moldghiprozem”), care a devenit ulterior una dintre cele mai vechi întreprinderi ale ramurii.

În iulie 1968, în scopul trecerii ramurii viticole și pomicole pe baze industriale, prin Hotărârea de Guvern nr. 217, a fost creat Institutul Moldovenesc Intercolhoznic de Proiectare pentru Organizarea Teritoriilor și Reabilitarea Viilor și Livezilor în Colhozurile RSS Moldovenești „Moldvinsadproiect”, denumirea acestuia fiind schimbată ulterior în Institutul Tehnologic de Proiectări „Kolhozvinsadproiect”.

După reorganizarea structurii organizatorice a Ministerului Agriculturii, începând cu 16 noiembrie 1990, Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului a devenit succesorul de drept al institutelor „Kolhozvinsadproiect” și „Moldghiprozem”.

La etapa actuală, Întreprinderea de Stat „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului” (Î.S. „IPOT”) continuă tradițiile și bunele practici ale reglementării de stat a regimului proprietății funciare în Republica Moldova. Beneficiind de specialiști de înaltă calificare, de o bază tehnico-materială modernă și de o experiență profesională solidă, Î.S. „IPOT” ocupă un loc important pe piața relațiilor funciare.

Institutul Moldovenesc de Stat de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului „Moldghiprozem” a fost creat în baza hotărârii Comitetului Central al PC al Moldovei și a Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești din 14 martie 1961, nr. 104, „Cu privire la reorganizarea Ministerului Agriculturii al RSS Moldovenești”, precum și a ordinului nr. 86 al Ministerului Agriculturii al RSS Moldovenești din 21 martie 1961.

Din punct de vedere istoric, institutul „Moldghiprozem” a pus bazele dezvoltării teoriei și implementării practice a organizării teritoriului în republica noastră. Într-o perioadă relativ scurtă, institutul s-a transformat într-o organizație importantă de proiectare, capabilă să soluționeze problemele folosirii raționale și protecției resurselor funciare.

Specialiștii implementau în sfera productivă proiecte ale sistemelor agrare zonale, de dezvoltare și amplasare a producerii agricole în colhozuri și sovhozuri, în raioanele administrative ale RSS Moldovenești și în republică în ansamblu, în baza unei organizări a teritoriului argumentate științific.

Primul director al Institutului Republican de Proiectare pentru Organizarea Teritoriului a fost Grigore Evtușenco, care a activat în această funcție în perioada 1961–1962. Se poate afirma că el a pus bazele organizării teritoriului în RSS Moldovenească. A activat în diferite funcții de răspundere timp de 35 de ani, dintre care 19 ani în postul de șef al direcției pentru organizarea teritoriului, participând activ la lucrări complexe de sistematizare și optimizare a folosirii pământului și la promovarea organizării teritoriului în RSS Moldovenească.

În perioada 1962–1964, director al institutului a fost Piotr Coniușenco, aportul său fiind orientat în mare măsură spre dezvoltarea teoriei și practicii reglementării regimului proprietății funciare în RSS Moldovenească, în special în domeniul reabilitării plantațiilor multianuale și al elaborării proiectelor de utilizare rațională și eficientă a fondului funciar al țării.

Din 1964 până în 1973, director al institutului a fost Grigore Guțol, de numele căruia sunt legate realizări importante în domeniul teoriei și practicii organizării teritoriului în RSS Moldovenească și al dezvoltării în continuare a institutului „Moldghiprozem”. El a fost inițiatorul desfășurării în republică a unor lucrări fundamentale precum evidența funciară grafică, prima etapă a cercetărilor pedologice de bază, instituirea bonității solurilor, evidența solurilor erodate și elaborarea schemelor măsurilor de combatere a eroziunii solurilor de-a lungul bazinelor râurilor mici. Gr. Guțol este considerat, pe bună dreptate, un veteran al serviciului de reglementare a regimului proprietății funciare. A publicat articole și monografii privind folosirea rațională și protecția resurselor funciare și a fost distins cu numeroase decorații guvernamentale.

În perioada 1973–1986, institutul a fost condus de Ilie Turucalo, candidat în științe economice. A parcurs drumul de la tehnician al organizării teritoriului până la director al institutului. A contribuit substanțial la întărirea bazei tehnico-materiale a institutului și la asigurarea lucrătorilor cu spațiu locativ. Este autorul mai multor instrucțiuni și directive tehnice privind lucrările de proiectare pentru folosirea rațională a resurselor funciare. Sub conducerea sa nemijlocită a fost elaborată Schema generală de folosire și protecție a resurselor funciare ale RSS Moldovenești până în anul 2005.

Din 1986 până în 1990, director al institutului a fost Victor Cănănău, care și-a trasat ca obiectiv prioritar realizarea lucrărilor de organizare a teritoriului și de protecție a solurilor la nivel de raion. Semnificative sunt contribuțiile sale în domeniul protecției solurilor și al combaterii eroziunii, precum și în planificarea și realizarea măsurilor la nivel republican. Sub conducerea sa au fost elaborate scheme ale măsurilor antierozionale pe bazinele râurilor mici și proiecte privind protecția și ameliorarea solurilor.

Institutul a reunit permanent specialiști de înaltă calificare: ingineri în domeniul organizării teritoriului, pedologi, ingineri-analiști, geodezi, agronomi, hidrotehnicieni, agroamelioratori, topografi, geologi și economiști. Aceștia activau în cadrul secțiilor, grupelor de proiectare și echipelor de cercetări și prospecțiuni.

În institut au fost formate 10 secții:

• 2 secții de organizare a teritoriului, cu sediul în orașele Chișinău și Bălți;
• prospecțiuni pedologice;
• hidrotehnică;
• prospecțiuni inginerești;
• de atribuire a terenurilor;
• de reabilitare a plantațiilor multianuale;
• a schemelor generale;
• tehnică;
• de emitere a proiectelor.

Secțiile de organizare a teritoriului se ocupau de elaborarea proiectelor privind următoarele tipuri de lucrări:

• schema generală de folosire și protecție a resurselor funciare ale republicii, care includea:
  • dezvoltarea și amplasarea producerii agricole;
  • măsuri antierozionale;
  • protecția contra alunecărilor terenurilor agricole;
  • scheme de organizare a teritoriului și măsuri de combatere a eroziunii la nivel de raion.
• proiecte de organizare intergospodărească și intragospodărească a teritoriului colhozurilor, sovhozurilor și ale altor întreprinderi agricole, unde se experimentau asolamente speciale, argumentate științific;
• organizarea resurselor agricole și elaborarea măsurilor de protecție, combatere a eroziunii, plantare a fâșiilor forestiere de protecție și organizare antierozională a teritoriului.

Secția cercetări pedologice îndeplinea:

• cercetări pedologice și analize de laborator cu elaborarea ulterioară a hărților pedologice, a caracteristicii calității solurilor și a recomandărilor privind utilizarea și protecția acestora;
• cercetări geobotanice;
• cercetarea terenurilor salinizate și alcalinizate;
• evaluarea economică a terenurilor agricole.

Secția hidrotehnică elabora:

• proiecte de lucru pentru construcția instalațiilor hidrotehnice antierozionale, a heleșteielor și bazinelor de apă, pentru îndreptarea și adâncirea albiei râurilor;
• proiecte pentru desecarea terenurilor supraumezite;
• proiecte de lucru pentru consolidarea râpilor și alunecărilor de teren;
• proiecte de lucru pentru recultivarea și restabilirea fertilității terenurilor deteriorate;
• proiecte de lucru privind crearea plantațiilor forestiere de protecție a solurilor și împădurirea terenurilor degradate;
• proiecte de protecție a solurilor împotriva inundațiilor etc.

Secția prospecțiunilor inginerești îndeplinea lucrări topografo-geodezice și geologico-inginerești.

Secția de atribuire a terenurilor:

• întocmea și coordona materialele privind atribuirea și modificarea destinației terenurilor pentru necesități neagricole (construcția obiectelor de infrastructură a drumurilor, industriei, complexului energetic, obiectelor de menire social-culturală etc.);
• elabora materiale privind atribuirea terenurilor pentru necesități intragospodărești;
• transpunea în teren proiectele de atribuire a terenurilor și perfecta documentele de autentificare a dreptului asupra terenului.

Secția de reabilitare a plantațiilor multianuale elabora proiecte de lucru pentru plantarea livezilor, a viței-de-vie, reabilitarea acestora, crearea pepinierelor și plantațiilor de pomușoare.

Secția schemelor generale:

• în 1980 a elaborat Schema generală de folosire rațională și protecția resurselor funciare ale RSS Moldovenești până în anul 2005;
• în 1984 a elaborat Schema generală pentru dezvoltarea drumurilor intragospodărești;
• au fost, de asemenea, elaborate scheme de creare a fâșiilor riverane de protecție a apelor, râurilor și bazinelor de apă.

Specialiștii institutului „Moldghiprozem” au participat activ și la programe internaționale. Astfel, pentru colhozul „Soviet Turkmenistana”, raionul Așhabad, RSS Turkmenistan, a fost elaborat proiectul de organizare a teritoriului și de reconstrucție a plantațiilor viticole pe o suprafață de 977 de hectare.

În anii 1978–1981, specialiștii institutului în domeniul pedologiei și organizării teritoriului – V. Vorobiov, V. Manalachi, A. Șevcenco, B. Culibaba și I. Șuhan – au participat la efectuarea cercetărilor pentru organizarea teritoriului în Jamahiria Libiană, la elaborarea și implementarea proiectelor de organizare a teritoriului în Cuba (M. Gânju) și în Guineea (S. Abramean).

Anumite proiecte elaborate de institut în anii 1975–1984 au fost menționate cu diplome ale EREN a URSS. Printre acestea se numără proiectele organizării intragospodărești a teritoriilor destinate:

• sovhozului „Orac”, raionul Leova;
• colhozului „Maiak”, raionul Râșcani;
• colhozului „Ghigant”, raionul Vulcănești;
• sovhozului „Lăpușna”, raionul Kotovschii;
• AȘP „Vierul”, raionul Kutuzov;
• sovhozului „Vinogradari”, raionul Cahul și altor beneficiari.

Autorilor acestor proiecte le-au fost înmânate 8 medalii de aur, 10 medalii de argint și 17 medalii de bronz ale EREN a URSS.

Printre cei decorați s-au aflat: I. Turucalo, V. Baluhatâi, F. Scutari, M. Vidavschii, V. Iazâcov, F. Orlov, R. Luchiv, N. Zenin, T. Șevcenco, V. Tarasiuc, E. Fleișman, V. Malahov, V. Gorodețchi, S. Cainareanu, V. Godâna și alții.

Institutul a fost înființat la 6 mai 1968, conform hotărârii adunării constituante a colhozurilor asociate din 12 raioane ale republicii, cu denumirea inițială „Moldvinsadproiect”. Sovietul Miniștrilor al RSS Moldovenești, prin Hotărârea nr. 217 din 19 iunie 1968, a aprobat Statutul Institutului Moldovenesc Intercolhoznic de Proiectare pentru Organizarea Teritoriilor și Reabilitarea Viilor și Livezilor în Colhozurile RSS Moldovenești. Ulterior, conform Ordinului nr. 624 din 15.11.1973 al Ministerului Agriculturii al RSS Moldovenești, institutul a fost redenumit în Institutul Tehnologic de Proiectări „Kolhozvinsadproiect”.

• organizarea și argumentarea științifică a plantării livezilor și viței-de-vie în corespundere cu condițiile naturale și economice;
• proiectarea asociațiilor și complexelor specializate intergospodărești de viticultură și pomicultură;
• folosirea eficientă a terenurilor pentru plantațiile multianuale;
• crearea condițiilor teritorial-organizatorice pentru mecanizarea proceselor de producere și folosirea muncii manuale.

Primul director al institutului a fost Roza Radaichina, care a activat în această funcție în perioada 1968–1986. Numirea ei în fruntea institutului s-a datorat faptului că, o perioadă îndelungată, s-a ocupat de problemele viticulturii și pomiculturii, activând în cadrul Ministerului Agriculturii din republică. În primii cinci ani de activitate în funcția de director au fost construite două blocuri locative, clădirea administrativă a institutului, laboratorul și garajul subteran. În mare parte datorită ei, în institut s-a format un colectiv profesionist și unit, capabil să soluționeze cele mai complexe probleme privind dezvoltarea viticulturii și pomiculturii. Totodată, o atenție sporită a fost acordată creării condițiilor de muncă și de trai, precum și instruirii tinerilor specialiști și a noilor angajați.

În 1986, institutul a fost condus de Victor Barabaș. Sub conducerea sa au continuat lucrările de proiectare a noilor plantații de livezi și viță-de-vie, precum și lucrările de construcție a cantonamentelor de câmp în plantațiile multianuale.

Nicolai Luchianov s-a aflat în fruntea institutului în perioada 1986–1990. Până a veni la institut, a activat îndelungat în calitate de ministru al viticulturii și pomiculturii din republică. În cadrul institutului a inițiat implementarea unor noi forme de organizare a proceselor de producere și de salarizare a specialiștilor. De asemenea, a sistematizat ordinea de planificare a volumelor de lucru și procesul de reorganizare a activității instituției.

În funcția de inginer-șef al institutului, în diferite perioade, au activat: Alexei Fosticov (candidat în științe tehnice), Pavel Kuznețov și Valentin Smaghin.

Institutul elabora:

• scheme generale cu argumentare tehnico-economică privind amplasarea și dezvoltarea pomiculturii și viticulturii;
• proiecte tehnice pentru organizarea teritoriilor destinate înființării noilor plantații de viță-de-vie și livezi pe zone, raioane și microraioane;
• proiecte tehnice de lucru pentru ameliorări funciare, protecția solurilor și combaterea eroziunii în livezi și vii.

Specialiștii institutului au elaborat proiecte de unicat:

• pentru plantarea livezilor de tip industrial în diferite raioane ale republicii:
  • „Pamiati Iliiciu”, raionul Slobozia – 5984 ha;
  • „Biruința”, raionul Râșcani – 2800 ha;
  • „Livada”, raionul Grigoriopol – 2804 ha;
  • colhozul „Kirov”, raionul Râbnița – 2300 ha.
• proiectarea teraselor pe pante pentru plantarea viței-de-vie:
  • colhozul „Miciurin”, raionul Orhei;
  • colhozul „Moldova Socialistă”, raionul Glodeni;
  • proiectul pentru înființarea unei noi plantații de viță-de-vie pe o suprafață de 900 ha în colhozul „Pobeda”, raionul Taraclia.

La nivelul relațiilor internaționale, specialiștii institutului realizau un amplu schimb de experiență cu parteneri de peste hotare, colaborând fructuos cu întreprinderi și organizații atât din fostele republici unionale (Rusia, Ucraina, Belarus, Uzbekistan, Azerbaidjan), cât și din țările fostului lagăr socialist (Bulgaria, Ungaria, Germania, România, Cehoslovacia, Iugoslavia).

În vederea acordării de sprijin pentru proiectarea plantațiilor industriale de viță-de-vie și livezi pe suprafețe extinse, institutul a elaborat proiecte în Azerbaidjan, în regiunile Krasnodar și Stavropol ale Federației Ruse, precum și în regiunea Gomel din Belarus. De asemenea, au fost elaborate documente de deviz și cheltuieli pentru proiectele de plantare a viței-de-vie și livezilor de tip industrial în sovhozurile și colhozurile din regiunile Transcarpatică și Cernăuți din Ucraina.

În 1975, în colaborare cu biroul de proiectări din Potsdam și cu participarea savanților institutului de cercetări științifice în domeniul pomiculturii din Dresda-Pillnitz, specialiștii institutului „Kolhozvinsadproiect” au elaborat proiectul pentru plantarea în RDG a livezii intensive „Дружба–Freundschaft” pe o suprafață de 1740 de hectare.

La realizarea acestor succese de mare faimă ale institutului „Kolhozvinsadproiect” au contribuit în mod deosebit specialiștii: Teplițchii A., Travinschii T., Tulbure I., Melnicenco V., Kovalciuc O., Ivașcenco L., Milevschii A., Celac M., Petrov N., Căldăruș B., Beh V., Hmurovici A., Martânov N., Duvanov V., Siveț V., Vasilinga V., Gânju V., Marandici S., Jitnic A., Haraja L., Obrazțov B., Cușnir A., Deșcov P., Dumitrascu I., Primciuc V., Toma N. și alții.

Începând cu 16 noiembrie 1990, Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului a devenit succesorul de drept al institutelor „Kolhozvinsadproiect” și „Moldghiprozem”.

Prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 166 din 24 februarie 1997, IPOT a fost transmis din subordinea Ministerului Agriculturii și Produselor Alimentare în structura Direcției Principale de Reglementare a Regimului Proprietății Funciare și Reformei Funciare a Agenției Naționale de Geodezie, Cartografie și Cadastru.

Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 23.04.2005, Agenția de Stat Relații Funciare și Cadastru a fost reorganizată în Agenția Relații Funciare și Cadastru, în structura căreia a fost inclusă Întreprinderea de Stat „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului”.

Pentru optimizarea activității, institutul dispune de subdiviziuni teritoriale și în alte municipii și orașe ale republicii: Bălți, Comrat și Tighina.

După comasarea celor două institute, directorul fostului institut „Moldghiprozem”, Victor Cănănău, a preluat conducerea noii Întreprinderi de Stat „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului”, fiind primul ei director și activând în această funcție în perioada 1990–1998. În perioada în care s-a aflat în fruntea Î.S. „IPOT” a fost elaborat cadastrul culturilor multianuale – plantații de viță-de-vie, livezi, plantații de nuci și pepiniere. Totodată, Victor Cănănău a inițiat reformele funciare în condițiile economiei de piață, a coordonat lucrările de delimitare a terenurilor agricole și determinarea fondului funciar de privatizare. Meritele sale au fost apreciate prin Ordinul „Insigna de Onoare” și alte distincții de stat.

În următorii șase ani, până în 2004, la cârma institutului s-a aflat Ion Manolache, ale cărui cunoștințe teoretice și practice s-au manifestat pe deplin în această funcție. Sub conducerea sa a fost elaborat „Programul de însușire a solurilor degradate și îmbunătățirea fertilității lor”. În această perioadă a fost implementat programul privind reformele funciare și privatizarea terenurilor agricole, fiind elaborate proiecte de organizare a teritoriului pentru diverse forme de gospodărire, precum și lucrări aferente cadastrului bunurilor imobile. Un aport important a avut și în automatizarea lucrărilor de proiectare, evidență și monitorizare a structurii cantitative și calitative a fondului funciar. În perioada postprivatizare a terenurilor agricole, dl Ion Manolache a implementat primul program de delimitare a terenurilor proprietate publică și a inițiat programul de consolidare a terenurilor agricole, în scopul utilizării mai raționale a resurselor funciare în condițiile dezvoltării pieței funciare.

Din 2005 până în 2013, institutul a fost condus de Alexandru Caminschi. A parcurs drumul de la inginer la Institutul de proiectare „Kolhozvinsadproiect” până la inginer-șef de proiect la Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului. S-a remarcat ca un specialist tehnic de înaltă calificare și un manager principial. Printre prioritățile sale s-au numărat optimizarea structurii întreprinderii, atragerea cadrelor tinere bine pregătite, dotarea specialiștilor cu instrumente și aparate geodezice moderne, precum și promovarea transferului tehnologic. O direcție importantă a activității sale a fost implementarea programelor moderne de proiectare și prelucrare a datelor geospațiale, precum și crearea unei baze de date geoinformaționale automatizate. Sub conducerea sa au fost elaborate și aprobate de Guvern Programul de delimitare a terenurilor proprietate publică și proiecte în domeniul consolidării terenurilor agricole. Institutul a participat activ și la realizarea unor proiecte investiționale de interes național privind dezvoltarea infrastructurii și economiei.

În perioada anilor 1990–2014, specialiștii institutului au îndeplinit următoarele tipuri de lucrări:

• ridicări topografice la scările 1:500, 1:1000 și 1:2000;
• perfectarea documentației pentru distribuirea fondului funciar unităților administrativ-teritoriale;
• elaborarea proiectelor de organizare a teritoriilor gospodăriilor țărănești;
• perfectarea documentelor de autentificare a dreptului deținătorului de teren;
• evidența funciară cantitativă și calitativă în unitățile administrativ-teritoriale;
• elaborarea proiectelor antierozionale și ameliorative, inclusiv pentru construcția instalațiilor hidrotehnice;
• elaborarea cadastrului plantațiilor multianuale la nivel de comună, raion și la nivel republican (1996–2000);
• atribuirea și modificarea destinației terenurilor pentru necesități agricole și neagricole;
• pregătirea informației pentru înregistrarea hotarelor tuturor unităților administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova și a intravilanului localităților;
• elaborarea Programului de valorificare a terenurilor degradate și sporirea fertilității solurilor, aprobat de Guvernul Republicii Moldova, ale cărui direcții principale au servit drept bază pentru programe precum „Satul Moldovenesc” și „Amenajarea Teritoriului Național”;
• elaborarea proiectelor de înființare a plantațiilor de viță-de-vie și livadă;
• lucrări de delimitare a terenurilor proprietate publică;
• investigații pedologice la diferite scări și pentru diverse necesități;
• cercetări de laborator în domeniile analizei solului și geologiei.